Ati observat vreodata animelele cu pui sa vedeti cat timp sunt langa
micutii lor? La majoritatea mamiferelor mai mari in primele saptamani
mama aproape nu se dezlipeste de langa puiuti si continua sa ramana in
preajma lor chiar si cand acestia devin relativ independenti pana cand,
o data ce acestia devin adulti tineri sunt lasati sa se descurce
singuri.



Puiul de om se naste fiind complet dependent
de ingrijire din partea altei persoane. El nu vede nu poate sa se
deplaseze sau sa isi miste corpul voluntar, nu se poate spala, imbraca
sau hrani singur. Psihologii sunt de parere ca pentru ca bebelusul sa
aiba la nastere cel putin gradul de maturitate al unui pui de maimuta
(de ex al unui cimpanzeu) ar trebui sa mai stea in burta mamei cel
putin inca noua luni, dar acest lucru nu este posibil deoarece copilul
ar creste prea mult si nu ar mai putea sa se nasca Acesti psihologi
considera primele noua luni de viata ale copilului ca pe o perioada
extrauterina a gestatiei, daca putem spune asa. Cu alte cuvinte copilul
devine cu adevarat pregatit pentru viata abia dupa cel putin noua luni
de la nastere, adica atunci cand a dobandit deja o relativa
independenta (se poate misca voluntar, poate sta in picioare, se poate
rostogoli, poate manca singur unele alimente (de ex. biscuiti), are o
alimentatie diversificata (nu mai este complet dependent de laptele
mamei) si are reactii emotionale diferentiate.

Potrivit
acestei teorii, copilul are nevoie de prezenta mamei minim in aceasta
perioada a primelor sale luni de viata. Concediul de crestere a
copilului, care in Romania are durata de doi ani de la nasterea
copilului, nu este doar o masura de incurajare a natalitatii, ci este
in primul rand justificat de descoperirile psihologiei dezvoltarii care
subliniaza nevoia copilului de a fi alaturi de mama sa in acesti primi
ani de viata.

In trecut, legislatia nu permitea mamelor sa
ramana cu bebelusii mai mult de trei luni dupa nastere, iar cei mici
erau plasati fie in ingrijirea bunicilor, fie la cresa. In mod ideal
acestea ar trebui sa fie considerate solutii limita pentru situatii
exceptionale. Copilul insa are nevoi precise pe care i le poate
satisface cel mai bine mama sa (exceptand cazurile rare in care mama nu
supravietuieste sau din cauze obiective nu isi poate indelini rolul).
Dar nu despre aceste exceptii doresc sa vorbesc, ci despre cazurile in
care mama este sanatoasa si exista conditii ca ea sa fie langa copilul
sau.

Intre copiii ai caror mame s-au intors la slujba in
cursul primului an de viata al bebelusului si cei ai caror mame au
ramas acasa pana in jurul varstei de doi ani a celui mic pot fi
constatate cu usurinta diferente in dezvoltarea emotionala, in gradul
lor de independenta si in nivelul nevoilor lor de a fi securizati, in
favoarea celor din urma.

Bebelusii si copiii mici au nevoie
de un mediu securizant si constant pentru a se putea dezvolta armonios
si prezenta mamei face parte din aceasta constanta. Cand o mama ia
decizia de a relua serviciul inainte ca cel mi csa implineasca un an,
este important sa puna in balanta argumentele pro si contra si mai ales
sa ia in calcul nevoile afective ale copilului care de cele mai multe
ori sunt mai importante decat cele materiale. In plus timpul trece
repede si cu folos alaturi de copii nostri, iar angajatorii sunt
obligati prin lege sa ne pastreze locul de munca pe toata durata
concediului de crestere a copilului.

Un copil care a stat
alaturi de mama sa mai mult timp este mai putin susceptibil sa devina
sensibil la separarea de aceasta (sa dezvolte anxietate de separare) si
are mult mai multe sanse sa se simta in siguranta si sa dobandeasca
incredere in viata si in cei din jur, si astfel sa accepte mult mai
usor provocarile fiecarei noi varste (reintoarcerea mamei la serviciu,
bona, gradinita, scoala, etc)

Poate ca pentru unele mame
concediul poate fi o perioada mai grea din punct de vedere financiar,
dar este in fond o investitie pe termen lung, pentru ca in principiu un
copil care a fost impreuna cu mama sa unul sau doi ani are mult mai
multe sanse sa devina un copil, un adolescent si un tanar independent,
bine adaptat la realitatile sociale si mult mai usor de crescut, decat
un copil care ramane cu unele nevoi afective de baza nesatisfacute din
primul an de viata datorita reintoarcerii premature a mamei la
serviciu. Acesti din urma copii pot avea in timp nevoie de mai mult
atentie, de validare continua si de securitate si pot sa aiba
dificultati in adaptare.

Nu doresc sa sustin orbeste punctul
de vedere conform caruia mamele trebuie cu orice pret sa stea cu
copilul doi ani, deoarece in viata pot exista tot felul de situatii
speciale care necesita a fi privite intr-un context particular. Doresc
insa sa subliniez faptul ca este ideal ca mama sa ramana langa copilul
mic cat mai mult timp in masura in care acest lucru este posibil.

Eu stau 2 ani, cat am concediul caci, in opinia mea, e foarte important sa fii langa bebele tau cat poti de mult!

bebele dupa parerea mea are tot timpul nevoie de mama... pt ca nu o poate nimeni inlocui pe mama" parerea mea".eu mai am 2 luni si incep munca....si imi vine tare greu ..dar nu am incotro!!

un bb are nevoie tot timpul de mama, dar sunt situatii si situatii....

asa este bb are nevoie de mama dar aici in Italia concediul de maternitate e de 3 luni si foarte multe mamici straine isi duc copii la camin
eu sunt norocoasa pt dimineata Mario sta cu tati iar dupa masa cu mine

toata viata ! sper !

si eu cred si sper ca toata viata
cel putin eu asa am nevoie de ei toata viata

Bebeii au nevoie de noi si cand nu mai sunt...bebei :face:
Ma uit la mine, ditamai capra, am nevoie de mama, si cand ma mangaie ma simt foarte bine :face:

eu nici acum nu pot sa stau fara mami :face:

Toata viata sa speram ca vor avea nevoie de noi!!Altfel devenim soacre ursuze! :()

Si eu sunt de acord.toata viata,chiar dak ajunge maritata,si vine si-mi zice ca nu are bani :()

daaa, toata viata, absolut!! pana e mama pe lume, ne e si noua bine!!!

cata dreptate aveti ,mama mea de multe ori zicea ca asa simte un gol in soflet de cand a murit bunica,poate ca acum nu ne dam seama dar o sa ajungem si noi acolo .Eu sincer o consider ca pe prietena mea cea mai buna si ne intelegem super

Si noi avem nevoie de copii,pana la adanci batraneti,nu numai ei de noi?

cred ca abia pe la un an jum fii-mea va sta mai mult cu tasu acum nu sta cu el asa de mult fd lucreaza ft mult si face si casa si nu are timp dar mai tarziu sper sa stea pe capul lui mai mult ca tot se zice ca fetele vor cu tati vedem cat de adevarata e vb

Eu cred ca un bb are nevoie de mama dar si de tata toata viata....si ptr o mama tot"puiul lui mama"ramane