nuuu ca atunci ma bungheste cu amantul (glumesc mah!)

Mai apar certuri si conflicte uneori dar sunt de evitat, adica cel putin nu in fata copilului. Certurile repetate in fata copilului il pot marca de nici nu sti unde apare slabiciunea. Ai mei parinti s-au certat toata viata si in mod cert si-au pus amprenta asupra mea aceste certuri. O simt eu, cand e vorba de un mic conflict intre mine si sot ,in mintea mea se face din tantar armasar si ma speriu, intru in panica parca.
Nu va certati in fata copiilor! Protejati-i! ganditi-va la ei, nu la nervii vostri!

da este cat mai bine sa evitam certurile in fata copiilor,astfel ei isi pot crea altfel de imagine

Foarte mult conteaza pentru un copil de orice varsta sa vada ca parintii lui se iubesc, altfel creste, parca e ca un scut de protectie, care il incurajeaza si ii da incredere in sine.

noi ne certam d estul de raar avand in vedere ca sotul meu e plecat in delegatii mai tot timpul dar si atunci cand ne certam nu o facem de fatza cu fetita, in orice familie mai sunt certuri dara trebuie evitate sa fie in fata copilului

mario al meu daca eu mai tip la taicasu sau la el,ma pune imediat la punct,,mama zita,,(mama taci)
asa ii face si lui taicasu

a mea de cate ori mai ridicam vocea unu la altu ea intervine cu replica" tati daca mai tipi nu ti mai aduce mos craciun nimic" ne bufneste pe amandoi rasu si gata cearta [spoiler]

Eu ca si cadru didactic intotdeauna am recomandat parintilor sa nu se certe de fata cu proprii copii ,pentru ca mic fiind el poate fi usor traumatizat ,iar cand devin adolescenti pot fi introvertiti,timizi si uneori chiar fricosi,dar asta nu e valabil la toti copiii.
Am avut caz ... o fetita batjocorita de mama ei clasa, de fata cu ceilalti copii.La auzul celor zise fetitei am poftit-o afara sa stau de vorba cu ea si i-am atras atentia intr-un mod elegant dar ferm, ca asemenea limbaj este total neadecvat fata de copil si implicit fata de ceilalti elevi.
In pauza am anuntat psihologul scolii care la randul sau a anuntat directiunea,astfel au inceput sedinte la psihologul scolii ca mama sa stie cum sa se poarte omeneste cu fiica sa.

trist , eu am trecut cand eam mica prin asta , chiar si mai rau , e dureros si nu as face asta copiilor mei.

am avut noroc caci am avut un exemplu pozitiv din punctul asta de vedere,asa ca acum,cand mai am un pic si imi voi tine bebele in brate,deja socotesc si planuiesc cum pot mai bine sa il protejez de toate relele..norocul la noi e ca si atunci cand ne certam(se intampla in orice cuplu),nu zbieram,e mai mult o discutie,un dialog..
dar intotdeauna se poate intampla ceva,dar deja am hotarat de comun acord niste reguli,pe care le punem cat de cat deja in practica

eu in famile , 23 de ani cat am stat , nu am auzit o cearta la ai mei . nici o ridicare de ton sau un cuvant urat .
asa va fi si in famila mea .

asta spuneam si eu..si incercam amandoi sa urmam exemplul asta pozitiv,care acum pentru mine e o lectie de viata!!

si eu si sotul am avut exemple pozitive de la parintii nostri dar ca in orice familie se intampla sa fie si certuri , incercam sa nu o facem in fata copilului dar daca ne aude imediat ne pune la punct si ne trece orice suparare

Am citit acest studiu si am ramas impresionata de ceea ce am aflat in legatura cu afectiunea fata de copil, il gasiti aici vi-l recomand cu caldura www.loculnostru.wordpress.com/2010/11/22/ce-dauneaza-copiilor-mai-mult-decata-divortulalcolismul-si-saracia/

petruta a scris:

Este imposibil sa nu fi existat intre soti o mica cearta, dar ce parere aveti de cearta in fata copilului? Parerea mea este ca nu ar trebui sa ne certam in fata lor, totul in familie trebuie sa fie armonie si dragoste, eu asta cred ca trebuie sa simta un copil intr-o familie, astept si parerile voastre... :alien: