Stii cum sa-i arati copilului tau ca-l iubesti, fara sa-l rasfeti? Cate dorinte ii poti implini? Sau cand este "regulamentar" sa-l tii in brate?

Pentru inceput, te putem sfatui sa nu cazi prada strictetii unor reguli de genul: ai voie sa-l tii in brate 10 minute, dupa care trebuie sa-l lasi sa faca ce vrea o jumatate de ora pana la ora lui de masa sau somnic si asa mai departe. De ce? Fiindca programul, ordinea si disciplina trebuie sa fie flexibile. Nu uita ca puiul tau este unic si de aceea nu exista sabloane care sa se aplice perfect pe structura lui.
Intr-adevar, tot ceea ce simte si face el tine de invatare, iar tu esti primul lui profesor. Modelul pe care il oferi micutului este deosebit de important. Actiunile tale sunt urmarite si de multe ori copiate in detaliu. Gesturile, relatiile din cadrul familiei, caldura si duritatea deopotriva sunt analizate de copil cu acea curiozitate nativa pe care i-a lasat-o Dumnezeu.

Rasfata-l cu masura
Dar exista o masura a rasfatului in functie de semnalele pe care le primesti de la puiul tau, din comportamentul sau, din felul in care se schimba ghidat de atitudinea pe care o ai tu fata de el. Este bine cunoscut faptul ca, la varste fragede, copiii au tendinta de a specula sentimentele parintilor in avantajul lor, devenind de multe ori niste mici santajisti. Ei afla ca plansul ii sensibilizeaza pe cei mari, ca de multe ori calea spre a castiga un lucru este poleita cu agitatie si tam-tam.
De aceea, foarte importante sunt circumstantele in care ii oferi afectiunea. Dupa cum vezi nici nu am pomenit de rasfat. In fond, rasfatul inseamna afectiune oferita micutului intr-un moment nepotrivit. Motiv pentru care este necesar ca aceste clipe de tandrete sa-si aiba rostul.
Este absolut normal sa-l recompensam pe prichindel cu o jucarie sau cu o imbratisare atunci cand a facut ceva bun sau, pur si simplu, atunci cand a fost irezistibil de simpatic.

Invata-l sa inteleaga cand greseste
Exista si momente cand afectiunea si dragalasenia nu-si au rostul. De exemplu, cand si-a bagat degetele in priza si a scapat ca prin minune de o intalnire cu Balaurul 220 V. Chiar daca ingrijorarea este o dovada de afectiune, in momente limita, este esential ca parintii sa-si stapaneasca starea emotionala. Nu isi are rostul nici o iesire necontrolata. Nervii si tipetele nu-i vor oferi nici o lamurire, ba chiar il vor face sa se simta teribil de vinovat pentru un lucru pe care nu-l invatase inca. Sau il vor inrai si, cand va avea ocazia, va incerca sa faca acelasi lucru. Pe de alta parte, nici imbratisarile, dulcegariile de genul "vai, puiul mamei" sau "odorul meu..." nu sunt potrivite, pentru ca inseamna rasfat si nu ajuta la corectarea comportamentului. Intr-un asemenea caz, cea mai potrivita reactie ar fi indepartarea copilului de locul primejdios, folosirea unui ton ferm, dar nu rastit, care nu lasa loc de gluma sau interpretare. Nu-i nimic daca „accidentatul” incepe sa dea din maini si din picioare sau sa tipe ca din gura de sarpe. Trebuie sa-ti pastrezi calmul si sa-i explici de ce nu este bine ceea ce a facut. Esential este ca tu sa ai mai multa rabdare decat el si sa fii mai controlata, mai tare din punct de vedere psihic. Pe scurt, sa tii la tavaleala.
Vor mai exista confruntari de acest gen, dar, daca stapanesti situatia, ai castigat marea batalie. Pastrezi nota de seriozitate de la incident pana la momentul in care ti se ofera ocazia sa-ti exprimi din nou afectiunea cu o imbratisare sau un pupic.

In pat cu parintii
Unii specialisti considera acest comportament o dovada de rasfat, in vreme ce altii considera ca este o etapa necesara. Asa cum se intampla de cele mai multe ori calea de mijloc este preferabila extremelor. De aceea copilul ar trebui sa doarma singur, dar uneori sa aiba loc si in patul celor mari. Oricum este bine ca evenimentul "nani in pat cu mami" sa fie rar si mai mult o dovada de caldura si dragoste, decat o necesitate a celui mic.

Fara abateri de la rutina zilnica
Rutina isi are si ea locul in viata copilului si a noastra a tuturor. Este cu siguranta un rau necesar pe care trebuie sa-l folosim in avantajul nostru. Regula spalatului pe dinti de dimineata, a micului dejun, a pranzului si cinei, a puiului de somn de dupa-amiaza, a momentelor dedicate invatatului si jocului este importanta, dar nici aici nu trebuie sa exagerezi. Programul ca la armata nu este indicat, decat daca te-ai hotarat sa-ti transformi micutul in robot. Rigoarea cazona duce de cele mai multe ori la frustrari si neimpliniri dintre cele mai dure.

Cum repar ce am gresit?
Nu dispera daca articolul nostru a aparut prea tarziu si prichindelul tau este deja un mare rasfatat care a cam pus piciorul in prag, iar tu nu stii pe unde sa mai scoti camasa. De cele mai multe ori exista o cale de a indrepta lucrurile. In primul rand poti sa incepi sa pui in practica sfaturile de mai sus. Va fi ceva mai dificil, pentru ca va trebui sa ai de doua ori mai multa rabdare si perseverenta. Dar daca nu dai inapoi si pastrezi echilibrul dintre afectiune si seriozitate, aplicandu-le in momentele potrivite, ai toate sansele sa reusesti.

Parinti "echilibrati", copil rasfatat
Cum de apare un copil rasfatat intr-o familie obisnuita? In primul rand, este foarte greu de definit o familie obisnuita: in fiecare casa, lucrurile sunt diferite. Oricum, daca ar fi sa vorbim la modul general, copilul rasfatat apare cel mai des in familiile iubitoare si atente. Pentru ca de cele mai multe ori parintii nu sesizeaza greseala despre care vorbeam mai devreme – alegerea momentului in care sa-i dea peste nas micutului – prichindelul va prelua controlul situatiei simtind slabiciunea celor mari. De aici pana la monstruletul rasfatat nu a mai ramas decat un pas.

Nimic nu-i nou sub soare...
...si nici rasfatul nu e. Dragostea, sentimentele adevarate trebuie exprimate astfel incat cel mic sa inteleaga locul pe care il are in universul familiei. Gesturile tandre, cadourile si micile placeri fac si ele parte din acelasi joc al iubirii. Dar sa nu uitam ca trebuie pastrata o masura in toate. De cele mai multe ori, copiii foarte rasfatati au mai tarziu dificultati de adaptare in societate. Lumea nu iarta si nu face concesii nimanui. Rasfatatii vor plati scump cocolosirea exagerata din copilarie.

5 consecinte ale rasfatului
# Rasfatatul nu va face fata confruntarilor de mai tarziu – gradinita, scoala.
# Parintii risca sa devina "victimele" emotionale ale micutului.
# E suficient sa cedezi de cateva ori ca santajul sa devina regula.
# Copilul rasfatat se va purta la fel si in afara familiei.
# Rasfatul din copilarie poate afecta chiar si viata de cuplu.

ooo ce subiect bun
eu sunyt tare necajita
mario al meu cum e cel mai mic in casa e f f rasfatat
stie ca primeste mereu ce vrea,deoarece,cand il aud ca urla sau plange mai bine ii dau ce doreste caci ori mi-e mila de el,ori ma doare capul sa-l ascult urland
Sper sa treaca rpd perioada asta

asa este noemi, uneori si nervii nostrii mai cedeaza, si al meu pe cand era ca mario al tau urla asa de tare ca i-as fi dat si luna de pe cere sa taca, iar acum, cu mici exceptii e cumintel si ascultator

da nu stiu ce sa zic la mine melis este rasfatata ,selyn e prea mica sa-mi dau seama daca va fi si ea o mica santajista desi la 4 luni stie si ea sa ne pacaleasca aseara chiar am ras de ea chipurile plangea cand o puneam in pat o luam radea o puneam iar plangea o ridicam radea si tot asa.
Eu pe melis am rasfatat-o dar nu fac intotdeauna ce vrea ea asa ca noemi ma gandesc ca si la mario probabil e doar o etapa ,cam la aceeasi varsta o apuca-se si pe melis si nu prea o scoteam cu ea la capat dar dupa 2 ani jumate si-a revenit
eu cred ca nu exista retete sau o limita pana unde sa-l rasfeti de multe ori parintii sunt de vina de comportamentul copilului,cand lucram la chicco vreau sa spun ca veneau parinti cu copii de bani gata si faceau figuri la hainute la incaltaminte niste ciutani de 2-3 ani oare cine erau de vina?
cu urlatul si melis o mai apuca dar tace repede ca stiu cum sa o potolesc in rest zic ca este un copil destul de bun si de ascultator

interesante sfaturile...dar eu sunt asa de usor de manipulat de asta mare.............imi este greu s-o pedepsesc..dar nici nu o las sa faca ce vrea....e un amestec ciudat...

si noi avem de furca cu Anamaria in privintza rasfatzului,dar vad ca in ultimul timp se observa si rezultatele.

il iubesc si ne iubim toata ziulica dar rasfatat nu e deloc, Alex ma asculta si pana acum pot spune ca nu am avut probleme de comportament cu el.

la mine e mai greu ca sunt si socrii mei dar deja am inceput sa ma impun si in fata lor ca eu vreau sa imi cresc copilul om nu sa fie un robotel care primeste ce vrea si face lucruri doar pentru a primi dulciuri

off rasfatul asta .....si al meu e tare rasfatat mai ales mama il rasfata mult,nici nu il cearta chiar daca da in ea nu ii zice nimic,rade,pe langa faptul ca ii cumpara tot ce vrea,tot nu e multumit caci stie ca tine si face ce vrea cu ea,cu mine nu ii merge eu il articulez cand e cazul

E greu cand mai sunt si parintii prin preajma, eu am stabilit un fel de reguli cu mama si incercam sa le respectam, nu zic ca si ai mei sunt alintati, dar nu le-am permis sa dea in noi nici macar in joaca, le inrosesc mainile, iar in legatura cu poftele nu le satisfac toate poftele nici sa se tavaleasca pe jos, Alesia s-a invatat: cu cat face mai urat, cu atat nu primeste dulciuri, desene, jucarii etc

Si eu aveam probleme cu el,la mancare ca la noi acolo e problema mare,cand dadeam sa manance el nu ,venea soacra ,,lasa copilu lui buni ca ii dau eu ''Am zis gata e copilul meu eu il educ sa nu se mai bage ,cand santem la masa mancam toti nu dupa 1/2 ora nu foame iar.

Si sincer si mama m ia zis odata ca lasa ca ii da ea de mancare dupa ce mancam noi,am zis gata cand e ora mesei toti la masa si gata

Mai zicea socru ca prea multe jucari ii luam ,ca ce ii trebuie ii luam ,dar sincer nu ii iau fara sa nu fiu rasplatit ,adica face fapta buna e cuminte la serbare ii iau.,bine ca nu are pretenti de 3oo ron ,parinti mei nu au permis sa mi ia papusi ,o papusa aveam care mai mult era in vitrina decat la mine in brate

Sunt tare suparata. Mi-am petrecut vacanta cu copilasii la socrela, ar fi trebuit sa fie frumos, dar Annya este de nerecunoscut! se poarta foarte urat cu noi cu toti, ne respinge cand are ea chef, apoi vine la noi si-i cere iertare si nu intelege de ce noi nu o iertam cu lucas se poarta foartee frumos, e grijulie, pana la un moment dat cand da cu el de pamant din senin, ieri l-a dat cu gura de pat, azi l-a luat de guler si a dat pur si simplu cu el de pamant... nu stiu ce sa mai fac, bunicii nu inteleg ca au rasfatat-o prea mult, nici ai mie, nici socrela, ba mai rau socrela ne cearta pe noi ca o certam... noi suntem cei mia rai, ca o certam...voi v-ati confruntat cu situatii de genul asta???